Azi se strigă: lepădare! - versuri Andrada Sighiartău/poezie creștină

Să cobori în astă vreme, e un lucru tare greu, Când cei mulți se urc-adesea, prin puterea și a lor EU. Trebuiește, coborâre pe cărarea pocăinței O trăire mai aparte, lângă Domnul umilinței. Azi, se strigă: lepădare! - de tot ce este firesc Și o alipite strânsă, de tot ce e dumnezeies. Căci, prin umilință frate, tu ai să câștigi mereu Pe cel doborât de toate și lovit de valul greu. Coborârea e o cale, tainică și greu văzută Pentru-acela care merge, fără Domnul chiar în luptă. Căci el spune, că se poate orișicum pe aceasta cale. Însă numai umilința este a Domnului cărare. Că sa umbli in lumină, pe cărarea celor vii Fii, supusă sora dragă, nu caută împotriviri. Taci și așteaptă în tăcere, nu te înălța in glas. Rabdă prin a Da putere și veghează l-al tau pas. Căci așa ușor vrăjmașul, vine cu sămânța sa, Și de nu veghezi o clipă, ai să cazi în groapă sa. Înălțarea, este moarte, pentru-acela care-i viu, Însă umilința sfântă, te va scoate din pustiu. Te păzește de cădere, fii smerit în tot ce faci, Că la vremea încercării, să știi când și cum să taci. Blând, smerit cu inima, că ISUS sa fi mereu. Ca la vremea revenirii, să ajungi in cerul Său .