Cand veghezi in toi de noapte

Cand veghezi, in toi de noapte, Si suspini asa de greu, Domnul bate, bate, bate; Bate tot mereu. Sa nu spui ca-s fleacuri toate Caci, vorbind asa, gresesti; Domnul bate, bate, bate! Tu te pierzi pe veci. Domnul bate si Se duce De la tine intristat, Caci tu, suflete preadulce, Iar L-ai refuzat. Cand, la poarta Lui, vei bate Si te vei ruga, Ai s-auzi, iubite frate: „Tu nu poti intra!" Lacrimi, planset cu suspine Te vor napadi, Iar la portile divine, Te vor osandi. Hai, deschide-I, pana-i vreme, Domnului Isus! Vezi ca sufletul, greu, geme De pacat rapus. Spune-I Lui ce te apasa, Tot marturisind, Caci te-nvita la-a Sa masa, Fericit zambind.