Fraţii Tomuş - Cu haina iubirii s-acopăr mereu

Cu haina iubirii s-acopăr mereu Pe cel dezgolit de ispită, Şi greu să nu-l judec în cugetul meu, Rostind o sentinţă grabită. Iubirea, iubirea să-mi umple de-apururi trăirea Iubirea, iubirea împlinească-și în mine menirea. Nici piatra osândei cea rece şi grea În mine s-o am ridicată, Ci dragostea dulce cu focul din ea Să facă deplin judecată! Iar sabia sfântă-a dreptăţii de sus Nicicând să n-o scot cu grăbire, Ci pururi să-nvăţ de la Domnul Isus Dreptatea născută-n iubire. Cu plugul iubirii să scot ne-ncetat Păcatul cu-a lui rădăcină, Că-n dragoste sufletul este curat, Prin ea se păstrează-n lumină! În răni de păcate să torn nesfârşit Balsamul iubirii divine, Căci dragostea-i semnul că Domnul slăvit Nascutu-m-a nou dintru Sine! Versuri: Nicolae Moldoveanu Biserica Penticostala Betania | Deva | 08.09.2020