Bucium - Nirwana (Rugăciunea unui dac, M.Eminescu) (Zimbrul Alb/White Wisent)

Albumele Bucium și alte tipuri de merchandise pot fi cumpărate de aici / Our music and t-shirts can be bought from here: ► https://buciumromania.bandcamp.com/ ► Website http://www.bucium.com.ro ► Facebook   / bucium   ► Instagram   / bucium.romania   ► Twitter   / bucium   Pentru noi este important să dai subscribe și să selectezi toate notificările / Please subscribe and get all notifications, for us it is really important. Mihai Eminescu - versuri / lyrics - Rugăciunea unui dac Alexa Nicolae - vioară / violin Mihai Balabaș - vioară, sfx / violin, sfx Andi Dumitrescu - muzică, chitări, voce / music, lyrics, guitars, vocals Cristi Răducanu - tobe / drums Dan Georgescu - bas, mix / bass, mixing Violeta Tuță Popescu - violoncel / cello Mădălina Mihalache - violă / viola Andreea Crăciunescu - vioară / violin Marco D'Agostino - mastering Nirwana Pe când nu era moarte, nimic nemuritor, Nici sâmburul luminii de viață dătător, Nu era azi, nici mâne, nici ieri, nici totdeauna, Căci unul erau toate și totul era una; Pe când pământul, cerul, văzduhul, lumea toată Erau din rândul celor ce n-au fost niciodată, Pe-atunci erai Tu singur, încât mă-ntreb în sine-mi: Au cine-i zeul cărui plecăm a noastre inemi? El singur zeu stătut-au nainte de-a fi zeii Și din noian de ape puteri au dat scânteii, El zeilor dă suflet și lumii fericire, El este-al omenimei isvor de mântuire: Sus inimile voastre! Cântare aduceți-i, El este moartea morții și învierea vieții! Și el îmi dete ochii să văd lumina zilei, Și inima-mi împlut-au cu farmecele milei, În vuietul de vânturi auzit-am a lui mers Și-n glas purtat de cântec simții duiosu-i viers, Și tot pe lâng-acestea cerșesc înc-un adaos: Să-ngăduie intrarea-mi în vecinicul repaos! Să blesteme pe-oricine de mine-o avea milă, Să binecuvânteze pe cel ce mă împilă, S-asculte orice gură, ce-ar vrea ca să mă râdă, Puteri să puie-n brațul ce-ar sta să mă ucidă, Ș-acela dintre oameni devină cel întâi Ce mi-a răpi chiar piatra ce-oi pune-o căpătâi. Gonit de toată lumea prin anii mei să trec, Pân' ce-oi simți că ochiu-mi de lacrime e sec, Că-n orice om din lume un dușman mi se naște, C-ajung pe mine însumi a nu mă mai cunoaște, Că chinul și durerea simțirea-mi a-mpietrit-o, Că pot să-mi blestem mama, pe care am iubit-o - Când ura cea mai crudă mi s-a părea amor... Poate-oi uita durerea-mi și voi putea sa mor. Străin și făr' de lege de voi muri - atunce Nevrednicu-mi cadavru în uliță l-arunce, Ș-aceluia, Părinte, să-i dai coroană scumpă, Ce-o să amuțe cânii, ca inima-mi s-o rumpă, Iar celuia cu pietre mă va izbi în față, Îndură-te, stăpâne, și dă-i pe veci viață! Astfel numai, Părinte, eu pot să-ți mulțumesc Că tu mi-ai dat în lume norocul să trăiesc. Să cer a tale daruri, genunchi și frunte nu plec, Spre ură și blestemuri aș vrea să te înduplec, Să simt că de suflarea-ți suflarea mea se curmă Și-n stingerea eternă dispar fără de urmă! English Lyrics here: https://buciumromania.bandcamp.com/tr...