De ce a ales Clara Abdullah, o româncă cu origini siriene, să trăiască, de opt ani, la Chișinău

Clara Abdullah s-a născut la Bacău, a studiat la București, a lucrat în Portugalia, iar de opt ani trăiește la Chișinău. Venită inițial pentru un loc de muncă, a rămas datorită oamenilor, comunității și sentimentului că poate contribui la schimbarea locului în care trăiește. În acest episod al podcastului „Laboratorul social”, Clara vorbește despre copilăria sa, identitatea româno-siriană, experiențele de discriminare care i-au marcat adolescența și drumul care a adus-o în Republica Moldova. Discutăm despre activism, proteste, cultura independentă, conceptul de „free shop”, evacuarea comunității artistice de la Casa Zemstvei și mutarea acesteia la Moldova Film. Clara explică de ce consideră importantă implicarea civică și de ce crede că autoritățile trebuie să sprijine mai mult sectorul cultural independent. O conversație despre apartenență, comunitate și despre alegerea de a numi un loc „acasă”. În acest episod: 00:00 – Intro 01:09 – Cine este Clara Abdullah? 03:16 – Originile numelui 05:00 – Copilăria în Bacău și experiența bullyingului după 11 septembrie 2001 07:40 – Trigger-ul pentru justiție socială: cum se naște un activist 11:51 – De la jurnalism la politicile de gen 13:26 – Experiența din Lisabona: lucrul cu populații vulnerabile 15:50 – Cum a ajuns o româncă din Bacău să se mute la Chișinău 16:56 – Explorarea identității siriene prin muzică și cultură 20:11 – Cum se simte identitatea culturală și etnică în mod individual 25:26 – Primele impresii despre Chișinău și diferențele față de România 31:10 – Birocrația migrației: ce presupune să fii rezident străin în R. Moldova 35:10 – Activismul la firul ierbii în Chișinău: Occupy Guguță și mișcarea Free Shop 40:05 – Istoria comunității artistice de la Casa Zemstvei și Coaliția Sectorului Cultural Independent 42:12 – Ce înseamnă cultură independentă și de ce are nevoie de sprijinul statului 50:12 – Odiseea evacuării de la Casa Zemstvei și negocierile cu Ministerul Culturii 57:04 – Mutarea la Moldova Film: condiții, crowdfunding și costuri absurde 1:06:52 – Provocările psihologice ale unui activist: între burnout și satisfacție 1:09:40 – Demolarea nocturnă a „Apartamentului Deschis” și abuzul de putere 1:22:14 – Ce o enervează cel mai tare în R. Moldova 1:27:31 – Ce nu văd moldovenii în propria țară 1:30:02 – Concluzii și outro Podcastul „Laboratorul Social”, unde luăm mostre de societate – oameni, idei, fenomene, procese - și le studiem la microfon, a fost conceput din start ca un spațiu public și sigur pentru a pune în cuvinte și a înțelege mai bine ceea ce ni se întâmplă ca indivizi și ca societate într-o lume în schimbare rapidă. Acum, după ce câteva runde de alegeri au readus la suprafață resentimentele acumulate în timp și care, în lipsa unei culturi a dialogului, au accentuat divizarea, ne propunem să abordăm, prin povești personale, subiecte sensibile ce țin de identitate și relații interetnice în Republica Moldova. Dar nu ne vom opri doar la acestea, pentru că vrem să descoperim împreună și alte povești despre cum se schimbă această societate. Urmărește „Laboratorul social” pe YouTube și pe moldova.europaliberă.org. *** ✔️ Abonați-vă la Europa Liberă pe rețele sociale: Facebook -   / europalibera.org   Instagram -   / europalibera   TikTok -   / europalibera.moldova   🌐 Accesați site-ul nostru pentru cele mai proaspete știri și reportaje - https://moldova.europalibera.org/ 📜 Ne bucurăm că participați la dezbaterile noastre și scrieți comentarii, dar vă rugăm să respectați câteva reguli: 1. Nu vrem să limităm în nici un fel libertatea de gândire și exprimare, dar ne rezervăm dreptul de a șterge din forum afirmații care pot avea consecințe juridice, care sunt defăimătoare, obscene, indecente, abuzive, violente, pornografice, amenințătoare, discriminatoare, care îndeamnă la ură sau sunt ilegale. 2. Forumul de dezbateri nu poate fi utilizat în scopuri comerciale. 3. Nu postați, cu bună știință, nici un material care ar putea reprezenta o încălcare a dreptului de autor. 4. Comentariile trebuie să fie, în cea mai mare parte, în limba română și rusă.