DEPORTAŢII | CALVARUL MEHEDINŢEAN (II): DRUMUL EXILULUI | DOCUMENTAR TVR

Deportarea în Bărăgan a fost una dintre cele mai notorii forme ale inumanului, manifestată de români contra români, sub imboldul ideologiei comuniste a urii de clasă. Realizator: DAN MICU Program: DEPORTAŢII Titlu: CALVARUL MEHEDINŢEAN (II) Episod: DRUMUL EXILULUI Imagine: MARIAN OPREA, DAN CONSTANTINESCU, CRISTIAN GLODEALĂ Premiera: 03.03.2014, ora 17:00, TVR 2 Sinopsis: Obligaţi la restrângerea maximă a bunurilor mobile permise în deportare, cantitatea admisă fiind redusă la volumul unei căruţe, deportaţii au mai primit şi o ultimă lecţie a urii de clasă, aplicată odată cu expulzarea din case: răscumpărarea pe preţuri de nimic, în fapt rechiziţionarea restului covîrşitor de bunuri rămase în urmă. Cu sau fără indemnizaţiile simbolice, majoritatea oamenilor a fost curăţată, dintr-un foc, de toată agoniseala. Odată scoşi din curţi, gospodarii şi familiile lor intrau în maşinăria de fier a procedurii; dincolo de poartă îşi pierdeau liberatatea de mişcare de până atunci, având statut de arestaţi. Imputerniciţii acelor momente s-au prevalat de regulile, decretele şi hotărârilor ad-hoc, aratându-se deosebit de zeloşi, dar nu de dragul legii, ci pentru a duce la capăt răzbunări şi vechi duşmănii personale. Îmbulziţi în căruţe şi escortaţi spre gările de îmbarcare sub pază severă, deportaţilor nu le mai rămânea decât să privească înapoi cu inima strânsă, la jaful comisiilor de sechestrare a averilor. Starea de tensiune dinlăuntrul păturii ţărăneşti s-a accentuat, ca urmare a instigării celor săraci împotriva celor chivernisiţi. Însă respectul faţă de rânduiala veche a satelor, faţă de spiritul proprietatii, a făcut ca nu doar invidia să prindă glas, ci şi compasiunea; propaganda i-a făcut pe unii să privească deportarea consătenilor cu satisfacţie, bunul simţ i-a făcut pe alţii să îi bocească în acorduri de prohod. Îmbarcarea în vagoanele pentru animale şi traiul alături de caii, vacile, oile sau păsările aduse de acasă, utilizarea unui spaţiu sufocant şi insuficient pentru toate functionalităţile unei familii şi necesităţile individuale ale membrilor săi, uşile închise, căldura toridă, setea, foamea, pe parcursul unui drum lung, parcurs în mers de melc, igiena precară şi bolile, au reprezentat doar preludiul unui coşmar care avea să le ameninţe existenţa. Interlocutori: ing. ALEXANDRU COCONOIU (Cujmir, Mehedinți, deportat la Măzăreni), GEORGETA MITRUȚIU (Vânju Mare, Mehedinți, dislocată la Câmpulung Muscel), CORNELIA ZOICAN (Balta, Mehedinți, dislocată), prof. ILEANA MATEESCU (Florești, Mehedinți, deportată la Rubla), LINICA GĂINARU (Ilovăţ, Mehedinți, deportată la Pelicanu), prof. VICTOR EMIL RUSU (Balta Verde, Mehedinți, deportat la Movila Gâldăului), dr. GRIGORE DRĂGHIA (Ilovăț, Mehedinți, deportat la Pelicanu), MARIA TRĂILESCU (Negruşa, Mehedinți, deportată la Pelicanu), muzeograf MARIA BĂLĂCEANU (Salcia, Mehedinți deportată la Zagna), MIHAI POPESCU (Turnu Severin, deportat la Pelicanu), PROCOPIE UNTARU (Cireşu, Mehedinți, deportat la Pelicanu), ALEXANDRA ZOICAN (Cireşu, Mehedinți, deportată la Pelicanu), EMIL POPESCU (Corlăţelu, Mehedinți, deportat la Pelicanu), ALEXANDRA PAUTA (Cireşu , Mehedinți, deportată la Pelicanu), ing. DOREL DUMITRELE (Obârșia de Câmpie, Mehedinți, deportat la Măzăreni), dr. VALERIU SÂRBU (Jamu Mare, Timiş, deportat la Fundata), VIRGIL RIDICHIE (Cujmir, Mehedinți, deportat la Măzăreni), CONSTANTIN CIOLACU (Periam, Timiş, deportat la Rubla), AUTOGEN UNTARU (Cireşu, Mehedinți, deportat la Pelicanu), CORNELIA FIAT (Ciacova, Timiş, deportată la Viişoara), ing. RODICA BOTEZ (Floreşti, Mehedinți, deportată la Rubla), iconomă stavroforă DARIA CLINCIU (stareţa mânăstirii Libertatea). Episodul precedent: CALVARUL MEHEDINȚEAN (I): SCOATEREA DIN MATCĂ:    • DEPORTAŢII | CALVARUL MEHEDINŢEAN (I): SCO...   Episodul următor: CALVARUL MEHEDINȚEAN (III): RĂTĂCIREA ÎN PUSTIE:    • DEPORTAŢII | CALVARUL MEHEDINŢEAN (III): R...