Record inaltime la parasutism: + 10400m

După îndelungi aşteptări şi frământări, în sfârşit au fost îndeplinite toate condiţiile necesare unui salt de record. Cu multă ambiţie şi încredere în sine, piloţii Mihai Ilie şi Mugurel Ionescu Conta l-au condus pe GD Chiriac la peste 10.000m altitudine, de unde, cu o cădere liberă de peste 7.000m, ascensiunea pe calea stabilirii unui nou record a fost asigurată. Amânarea repetată a saltului de record a fost cauzată de viteza mare a vântului la mare înălţime care ar fi scos balonul din aria rezervată, cu riscul deplasării acestuia în zona căilor aeriene. Decolarea a avut loc pe data de 12 Aprilie 2015, în jurul orelor 9.00, de pe Aerodromul Sânpetru, unitate teritorială a Aeroclubului României, situată în apropiere de Braşov. Altitudinea de 10.400m reprezintă practic un rezultat preliminar bazat pe ce indicau instrumentele de bord. Rezultatul final şi oficial va fi cunoscut după analizarea datelor aparatelor pentru înregistrarea şi omologarea zborului de record (barografe, radioGPS, loggere), putând exista în acest sens mici diferenţe. Şi uite aşa, GD Chiriac a mai scris o pagină în Cartea de Aur a Paraşutismului Românesc, punându-şi numele alături de paraşutiştii români de mare înălţime, Smaranda Brăescu, Traian Demetrescu-Popa şi general Grigore Baştan. Felicitări zburătorilor şi tuturor celor care au contribuit la realizarea saltului de record! Jurnal de bord 12.04.2015 Ora 6.00 Toata lumea priveste cerul in speranta ca nimic nu s-a schimbat in evolutia prognozei meteo. Din NV intra o formatiune de cirusi, stiam de ei si speram sa fie in parametri prognozati. Incepem pregatirile si scoatem echipamentele pe aerodrom. Ora 7.00 Dorinel Visoiu, “ingerul meteo pazitor” ne reconfirma datele meteo si ca ziua va fi ok. Continuam pregatirile si decidem ca decolarea sa fie la ora 8:30. Ora 8:30 Balonul este in pozitie de zbor. Urcam in nacela si incepem pregatirile finale. Barografe, transponder, statii meteo, instalatii de oxigen, loggere, camere video… Ora 9:45 Totul este OK. DECOLARE. Urcam cu 5m/s si totul decurge normal. 5000m. Schimbam prima butelie. 7000m. Flacara de veghe se stinge si GD-ul priveste disperat. 7000m, din nou ?… Aprindem flacara si continuam urcarea cu unitatea de mare altitudine. 8500m. Incep sa apara probleme cu supapa de evacuare. Din nou?… Gasesc o pozitie in care pot evacua cu usurinta si continuam urcarea. 9800m. Urcare pare ca se plafoneaza si privesc acul variometrului cum se apropie de 0. Nu indraznesc sa fac alte reglaje, de teama sa nu se stinga flacara de veghe. Suntem atat de aproape incat toti ne tinem respiratia. Decidem ca in momentul in care avem altitudine de record si apar orice fel de probleme, sa lansam. GD urmareste, alaturi de noi, acul variometrului si altimerul. 10000m, cel mai greu moment, 10200… 10300… 10400… LANSARE… GD sare elegant, in stil, urmarit de noi, in speranta ca vom surprinde deschiderea. Se face mic, tot mai mic si dispare camuflat de peisaj. Incepem coborirea si admiram peisajul. Echipa de sol ne anunta ca GD a aterizat si a fost recuperat. Acum ne eliberam si putem sa ne bucuram cu adevarat de reusita. Aterizarea noastra se realizeaza pe un varf de munte, clasic, urmand recuperarea si o mare bucurie. O zi sfanta pentru crestini a devenit o zi de neuitat pentru noi ! RECORDUL a fost DOBORAT ! Hristos A Inviat !