Afacerea cu mure a familiei Iordache

Două hectare cu mure sunt pariul pe care fermierul Marin Iordache și fiica sa Cristina l-au făcut în agricultura de nișă. Cu o exploatație de 3.000 de hectare de cultură mare, la Agro Total, în Adunații Copăceni, s-a luat, acum trei ani, decizia unei investiții altfel. Murele au fost alegerea fermierului și a familiei sale. Nu se așteptau, însă, ca afacerea cu fructele de pădure să fie cea mai mare provocare. Una căreia, încă, nu au reușit să îi dea de cap. Fermierului Marin Iordache i se pare ireal modul în care marile rețele comerciale au ales să relaționeze cu Agro Total în calitate de mic fermier care produce mure. Nemulțumirea fermierului este aceea că deși fermierii români pot furniza fructe de calitate, în marile magazine vede la raft marfă adusă tocmai din Olanda. Nici prețul mai mic nu este un argument al retailerilor, spune administratorul Agro total care a ofertat murele la un preț mult mai mic, tocmai pentru a testa deschiderea comercianților. Cu o investiție totală de 50.000 de euro ce include și cele două hectare cu cel mai productiv soi de mure – Thornfree, fermierul și fiica sa sunt revoltați. Au investit în ambalare, în etichetare, în mașini cu frig. Sunt la 30 de minute distanță de București și, totuși, murele lor nu-și găsesc loc la raft. În prezent, primele fructe culese din plantația de la Agro total stau în depozitul rece. Fermierul, alături de fiica sa și de soție, continuă corespondența surdă cu reprezentanții marilor magazine. În câmp, plantația ajunsă în al treilea an de cultură, rodește. Nu se știe, însă, dacă fructele de la Agro Total vor ajunge vreodată la consumator. Iar teama fermierului Marin Iordache este ca experiența afacerii cu mure să nu o dezamăgească și pe fiica sa. Cristina Iordache, o tânără dezghețată și frumos educată, a ales să refuze un master la Londra pentru a se implica în afacerea agricolă a familiei. Problema murelor în care a pus atât de mult suflet îi lasă însă un gust amar. La fel de amar precum cel al fructelor străine ce se coc în tir spre România. În timp ce murele noastre românești dulci nu se știe dacă vor mai fi culese...