Femeile mironosițe și miracolul Învierii

Moartea lui Iisus confirmă nu doar răutatea naturii umane, ci și triumful noului Adam în fața șarpelui, pe care-l zdrobește. Cum? Prin ascultarea de Dumnezeu. Diavolul și-a propus să aducă învrăjbirea între Tatăl și Fiul, dar eșuează. Christus Rex face din mădularele trupului Său răstignit instrumente ale ascultării omului față de Rațiunea divină a tuturor lucrurilor. Iisus ne arată, în același timp, chipul adevărat al lui Dumnezeu și fața neschimonosită a omului. În El, contemplăm și rațiunea noastră de a fi, dar și finalitatea universului văzut și nevăzut. Despre aceste rațiuni se spune că El le cunoaște pe toate înainte de facerea lor, în însuși adevărul lor, ca pe unele ce sunt toate în El și la El, chiar dacă acestea toate, cele ce sunt și cele ce vor fi, nu au fost aduse la existență deodată cu rațiunile lor, sau de când sunt cunoscute de Dumnezeu, ci fiecare își primește existența efectivă și de sine la timpul potrivit, după Înţelepciunea Creatorului (Sf. Maxim Mărturisitorul, Ambigua 7.e, trad. rom.: pr. Dumitru Stăniloae). Ceea ce Paștele inaugurează, așadar, este trecerea dinspre lumea simțurilor către universul imaterial și inteligibil al Cuvântului care dintru început era la Dumnezeu (Ioan 1, 1). Paștele ne conduce dinspre resentiment și ură către iertare și reconciliere, dinspre moarte spirituală către renaștere duhovnicească. Știind pentru cine să trăiască, dar mai ales cum să moară, Iisus Hristos se afirmă pe sine ca Regele al regilor, dar și ca Lumină a lumii pe care nimeni, nici măcar iadul, n-o pune sub obroc. Mihail NEAMȚU #Biblia #mihaineamțu #curs #marilecărți #Învierea #Hristos #Cristos #Iisus #Isus