Sarba lui Pompieru | Hora spiccato - Gigel Milcu

Doresc să împărtășesc cu voi bucuria realizării acestui nou videoclip filmat într-un cardru minunat de toamnă. ❤❤❤ Vizionare placută! ✔️ Abonați-vă la canalul meu pentru mai multe noutăti , nu uitați de clopoțel 🔔 ! Like👍 | Comment📝 | Share 📤| Subscribe 🔔Follow Gigel Milcu Click👇👇👇    • Gigel Milcu - New Oltenesc   Acest colaj l-am imprimat alături de Taraful Fratii Cazanoi- instrumentiști desăvârșiți pe care îi respect și apreciez din suflet pentru toată activitatea muzicală. Cu această ocazie doresc să le mulțumesc și totodată mă simt onorat pentru această colaborare frumoasă! Această capodoperă ''Sarba lui Costache Pompieru'' cu care George Enescu începe „Rapsodia a II-a”, precum și alte piese ale lui sau ale lui Grigore Vindereu („Bătrâneasca”) și ale lui Nicolai Picu („Pasăre galbenă”, „Corăghiasca”) care completeaza extraordinara valorificare a melosului național românesc, numită „Rapsodia a II-a”. Cine este Costache Pompieru? vioristul care a compus și „Cântecul lui Bujor”, notat de Rousziski, și sârba preluată de George Enescu, după ce era publicată, în 1860, de către Dimitrie Vulpian, în „500 de hore românești”, drept „Sârba Pompierilor”. El făcea parte din Taraful bucureștean al lui Ionică Ochi-Albi, înveșnicit de Theodor Aman, care conține informații senzaționale, încă neluate în seamă , în ciuda faptului că trei dintre lăutarii din acest taraf, Costache Pompieru , Ionică Ochi-Albi (cobzarul cu zicale) și Gheorghe Năstasi Ochi-Albi, au lăsat după ei partituri tipărite ale cântecelor lor inegalabile, de regulă notate de un muzician (cazul lui Costache Pompieru, cu partituri notate de Rousziski și de Carol Deker), singurul lăutar moldovean care putea să-și noteze cântecele fiind Gheorghe Nastasi Ochi-Albi (basarabenii învățaseră).